Arhivă pentru Iunie 2012

Mircea Rusnac – Itinerar istorico-turistic în zona Sasca

3 Iunie 2012

În 21 august 2011 am efectuat, împreună cu colonelul Gheorghe Popoviciu, o excursie de o zi în împrejurimile localităţilor Sasca Montană şi Sasca Română, zonă foarte bogată în mărturii istorice şi totodată deosebit de pitorească. Vechi centru minier şi industrial cu tradiţii datând din epoca romană, Sasca Montană a fost, în perioada austriacă şi cea interbelică, şi un important punct turistic al Banatului de sud, unde locuitorii puteau îmbina istovitoarea activitate industrială cu relaxarea în frumoase zone de agrement. Din păcate, până astăzi nu s-au mai păstrat decât puţine urme atât ale activităţii economice, cât şi ale amenajărilor turistice, rămânând numai peisajul natural, la fel de frumos şi de sălbatic în toate epocile.

O primă escală am făcut-o, venind dinspre Clisura Dunării, la mânăstirea de maici Nera. Este o mânăstire construită în 1994 pe malul râului cu acelaşi nume, într-un loc bogat în tradiţii religioase şi de asemenea foarte pitoresc. Mânăstirea este înconjurată de păduri bogate, drumul până la ea făcându-se la umbra unor copaci seculari.

Trecând dincolo de Sasca Montană, începe zona deosebit de frumoasă a Cheilor Şuşarei, odinioară locul de agrement al populaţiei, ca şi al turiştilor sosiţi de la distanţe mai mari. În perioada austriacă, un drum de trăsuri lega Sasca Montană de cascada Şuşara, de-a lungul pârâului cu acelaşi nume. Pe traseu se aflau şi alte interesante obiective turistice, precum o cabană cu restaurant sau un mic lac de acumulare, amenajat pe pârâul Şuşara, unde existau şi bărci. Astăzi, din vechiul drum a rămas numai o potecă, uneori atât de îngustă, încât drumeţii trebuie să se sprijine de stâncă pentru a nu aluneca în apă. Cabana a fost mult timp părăsită, iar din lacul de acumulare nu a mai rămas nimic, doar cunoscătorii putând identifica locul în care înainte se situase barajul acestuia. În mijlocul pădurilor, cascada Şuşara este de o frumuseţe sălbatică.

La fel se poate spune şi despre lacul şi cascada Ochiu Beiului, aflate lângă Sasca Română, dincolo de podul Nerei. Până a ajunge la ele, turistul trece de o păstrăvărie şi de un alt lac de acumulare, practic colmatat. Ochiu Beiului este în realitate un izvor cu apă calcaroasă şi cu un debit foarte puternic, constituind un lac de munte cu o suprafaţă mică, însă cu adâncimea de 3,5 m. Din lac, apa cade într-o cascadă spectaculoasă, ajungând în pârâul Bei, care se varsă după câţiva kilometri în Nera. Numeroşi turişti admirau în acel loc frumuseţile naturii.

Tot lângă Sasca Română, dar în direcţie opusă, se înşiruie un număr de şase tuneluri săpate în stâncă şi datând din perioada turcească, potrivit tradiţiei locale, deşi unii le atribuie chiar romanilor. Ele se află la o oarecare înălţime deasupra Nerei, în direcţia localităţii Slatina-Nera. Este posibil ca pe acolo să fi existat un important traseu în perioada medievală. Şi aceste tuneluri se bucurau de mulţi turişti în acea zi.

Împrejurimile satelor Sasca Montană şi Sasca Română sunt neînchipuit de pitoreşti, frumoase şi bogate în obiective turistice şi de interes istoric. Orice vizitator al lor are de câştigat din aceste drumeţii. O plimbare prin pădure, mai ales în timpul căldurii înăbuşitoare a verii, este cât se poate de binefăcătoare.

Anunțuri