Mircea Rusnac – Limitele istorice ale Banatului

De-a lungul timpului Banatul, deşi un teritoriu relativ mic şi destul de unitar, a suferit nenumărate împărţiri şi divizări administrative, în funcţie de interesele de moment ale stăpânitorilor săi. Mai ales în ultimul secol, aceste împărţiri au ajuns să ţină cont din ce în ce mai puţin de specificul său şi de dorinţele locuitorilor. De aceea, acum, când s-a iniţiat o nouă discuţie privitoare la reorganizarea administrativă a ţării, este bine să cunoaştem datele istorice, pentru a şti mai bine ce avem de făcut în vederea refacerii unităţii regiunii noastre.

Banatul istoric are o suprafaţă totală de 28.526 kmp, care în 1919-1920 au fost împărţiţi între trei state astfel: 18.966 kmp au revenit României (66,5%), 9.276 kmp se află acum în Serbia (32,5%) şi 284 kmp în Ungaria (1%). De formă patrată, Banatul are limite naturale în trei părţi (Mureşul la nord, Tisa la vest şi Dunărea la sud), o limită convenţională fiind doar cea de la est, care îl desparte de Transilvania şi Oltenia.

Divizat după 1779 în comitate şi după 1920 în judeţe, Banatul a suferit unele separaţii care ar fi putut foarte bine să fie evitate, ţinând cont de suprafaţa sa relativ mică, asemănătoare cu cea a Belgiei sau Olandei. Din păcate, de multe ori interesele de la centru au urmărit atât tăierea sa în unităţi teritoriale distincte şi fără legături între ele, conduse în spirit centralist, cât şi detaşarea unor zone de margine, care au fost alipite în mod discreţionar altor regiuni. Acum, când falimentul împărţirii în judeţe începe să fie recunoscut şi la nivel oficial, acest lucru poate fi observat cel mai bine tocmai în regiunea noastră.

La începutul anului 2012 am efectuat un sondaj pe Facebook, întrebând: „Dorim revenirea la regiunea istorică Banat?” Peste 96% dintre repondenţi au spus „Da”. Practic aproape întreaga suflare a regiunii doreşte refacerea unităţii acesteia. În aceste condiţii, am examinat modul în care ar trebui efectuată această refacere, astfel încât să fie potrivită dorinţei locuitorilor.

În vremea administraţiei maghiare, Banatul a fost divizat în trei comitate, care acopereau fâşii verticale de teritoriu mergând de la nord la sud. Cel vestic se numea Torontal, fiind acum în cea mai mare parte a sa inclus în Serbia (Voivodina) şi Ungaria. Partea centrală o ocupa comitatul Timiş, cuprinzând regiunea Timişoara, dar şi teritorii din sud, actualmente în Banatul sârbesc (Vârşeţ, Biserica Albă). Zona estică o forma comitatul Caraş-Severin.

După 1920, divizarea în judeţe (termen până atunci necunoscut în Banat, unde în perioada medievală fuseseră districte, cu suprafaţă mult mai mică) s-a făcut pe orizontală. Partea nordică a devenit judeţul Timiş-Torontal (ca un ecou al pretenţiilor teritoriale faţă de treimea din Banat cuprinsă în alte ţări), iar judeţul Caraş-Severin a fost în scurt timp divizat la rândul său în cele două componente. Această situaţie s-a menţinut până în anul 1950.

Trecerea de la judeţe la regiuni nu a însemnat imediat refacerea unităţii Banatului, însă succesivele modificări ale acestora au adus în cele din urmă forma dorită, care a existat în intervalul 1960-1968. Lăsând la o parte aspectele negative ale perioadei comuniste, putem spune că în sfârşit organizarea administrativă din acei ani respecta realitatea istorică.

Revenirea la judeţe în 1968 a lovit din nou puternic în unitatea regiunii. Doar judeţul Timiş face parte din Banat în mod integral. Caraş-Severinul cuprinde trei localităţi (Bucova, Bouţari şi Cornişoru) care aparţin Transilvaniei (Hunedoara). La rândul său, judeţul Hunedoara a primit satele bănăţene Sălciva şi Pojoga, iar Mehedinţiul a primit oraşul bănăţean Orşova şi încă 11 localităţi (Baia Nouă, Coramnic, Dubova, Eibenthal, Ieşelniţa, Jupalnic, Ogradena, Plavişeviţa, Sviniţa, Tişoviţa, Tufări), limita istorică între Banat şi Oltenia fiind în realitate la Vârciorova. De asemenea, aproape tot malul stâng al Mureşului a fost inclus în judeţul Arad, care în cea mai mare parte nu aparţine Banatului.

Unele probleme apar la delimitarea nordică, întrucât Mureşul, care reprezintă limita naturală a Banatului, trece prin mijlocul oraşelor Arad şi Lipova. Lipova este un vechi oraş bănăţean, iar zona Aradului din stânga Mureşului este formată din trei foste sate bănăţene (Aradu Nou, Sânnicolau Mic şi Mureşel). Din acest motiv, considerăm că soluţia adoptată în 1960-1968 a fost cea corectă, alipindu-se Banatului o fâşie de teren din dreapta Mureşului, care mergea până la Curtici, Şiria şi Săvârşin inclusiv. În acest mod ar fi rezolvată problema localităţilor străbătute de Mureş. Desigur, această fâşie ar putea fi şi mai restrânsă, cuprinzând doar zona Nădlac-Pecica şi şoseaua paralelă cu Mureşul până la Sălciva, delimitarea făcându-se în Munţii Zarandului. În această privinţă ar trebui în primul rând consultaţi locuitorii zonei respective.

În cazul Banatului, o asemenea reorganizare administrativă ar fi cea mai potrivită. Nu considerăm regionalizarea un lucru care ar trebui impus tuturor românilor, mai ales că în Vechiul Regat judeţele au o tradiţie de multe secole. În Banat însă situaţia este inversă, judeţele fiind nişte creaţii artificiale de mai puţin de o sută de ani şi care şi-au dovedit din plin ineficienţa. Cea mai bună soluţie în cazul nostru ar fi revenirea la regiunea istorică în delimitările precizate mai sus.

Anunțuri

9 Comments »

  1. 1
    Dan Ciubotariu Says:

    Cred ca ineficienta nu se datoreaza impartirii administrative, in judete, ci incompetentei si slabei pregatiri a celor care au ajuns in fruntea lor. In loc sa fie in slujba locuitorilor, ei s-au considerat a fi conducatorii lor.

  2. 2
    Vassyle Says:

    Este de discutat în viitorul apropiat când se vor stabili regiunile de dezvoltare.
    Privind în trecut raportările statistice interbelice se făceau pe județe și pe diviziuni istorice: Vechiul Regat, Basarabia, Bucovina, Banat, Transilvania.

    • 3
      Dan Ciubotariu Says:

      Regiunile de dezvoltare vor concentra investitiile spre capitalele acestora. Aradenii isi amintesc si acum cu durere ca au facut parte din regiunea Banat, cu capitala la Timisoara. Si Resita a cunoscut o dezvoltare mai accentuata abia dupa ce a devenit capitala de judet. Regiunile de dezvoltare europene seamana cu planul Valev, de regionalizare a lagarului socialist.

  3. 4
    Vassyle Says:

    Unitatea de bază administrativ teritorială va rămâne județul. Regiunea de dezvoltare va avea atribuțiuni limitate. Politica va fi impusă de județe și nu de corupții din Timișoara și Arad. Eu așa văd această problemă.
    Discutăm de fapt despre pielea ursului din pădure în lipsa unei legi clare.

    • 5
      Dan Ciubotariu Says:

      Legea e departe de a fi clara si nu-mi pare a fi data in grija specialistilor, spre studiu.

  4. 6

    Limita nordică a Banatului nu este clară, nici nu are cum să fie, iar discuţiile pe această temă vor continua. Pentru mine este inacceptabil ca Mureşul să fie considerată limita nordică. Admit că un râu (element natural) poate constitui o limită între două provincii istorice, dar nu în cazul de faţă, când simpla extindere a două oraşe (Arad şi Lipova) pe ambele maluri ale Mureşului comtrazic din capul locului această accepţiune. În legătură cu problematica limite nordice a Banatului, un studiu şi totodată, o excelentă pledoarie oferă profesorul Creţan Remus în volumul: Creţan R., Etnie, confesiune şi comportament electoral în Banat. Studiu geografic (sfârşitul sec. al – XIX – lea şi sec. al – XX – lea), Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 1999, din care am postat şi eu un rezumat aici: http://www.banaterra.eu/romana/limitele-banatului-romanesc-problematica-limitei-nordice
    Numai bine.

    • 7
      homer Says:

      Imperialism banatan contra aradenilor transilvani!!!
      Stati la sud,nu aveti ce cauta peste Mures!
      Mai,vedeti ca suntem mai multi ca voi,
      Ardealu-i mintea,mai!!

      • 8

        Situatia Aradului e specifica Banatului romanesc.
        Dar, daca privim Banatul in limitele sale istorice, gasim ca starea Aradului, de oras extins in interiorul Banatului istoric nu este unica. Szegedul, prin Szegedul Nou şi Belgradul prin comuna Palilula şi-au extins, de asemenea, teritoriile in trupul Banatului.
        Avem toate motivele sa privim Banatul ca pe o provincie farâmiţată de istorie!
        Pe de alta parte, este vreo problema sa reconsideram starea Aradului, readucandu-l la situatia de dinainte de 1948, an în care, sub comunişti, Aradul Nou a fost alipit administrativ Aradului (vechi)? Iar Lipova, e clar, este in Banat. Dincolo de Mures sunt comunele Radna si Soimos.
        Un numar de 39 de localitati banatene au fost atribuite in 1968 judetului Arad. Prin vointa politica a comunistilor! Motivul invocat – ar fi rezultat un judet Timis urias. Si asa, d.p.d.v. teritorial judetul Timis este cel mai mare din tara!
        Apoi mai este si problema Orsovei si a hinterlandului.
        Si a localitatilor din judetul Hunedoara.
        Vom vedea. Totul depinde de vointa politica. Va putea fi aceasta influentata si in ce directie?

  5. 9
    Dorin Says:

    Reorganizarea administrativ – teritoriala in varianta regiuni istorice, ar indrepta o nedreptate facuta Banatului in 1968 prin neincluderea Orsovei si Clisurii Dunarii in Caras-Severin.Sper in revenirea acestora ACASA.Varianta cu 14 regiuni, imi pare cea mai aproape de adevar.


RSS Feed for this entry

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: