Mircea Rusnac – Itinerar istorico-turistic în zona Sasca

În 21 august 2011 am efectuat, împreună cu colonelul Gheorghe Popoviciu, o excursie de o zi în împrejurimile localităţilor Sasca Montană şi Sasca Română, zonă foarte bogată în mărturii istorice şi totodată deosebit de pitorească. Vechi centru minier şi industrial cu tradiţii datând din epoca romană, Sasca Montană a fost, în perioada austriacă şi cea interbelică, şi un important punct turistic al Banatului de sud, unde locuitorii puteau îmbina istovitoarea activitate industrială cu relaxarea în frumoase zone de agrement. Din păcate, până astăzi nu s-au mai păstrat decât puţine urme atât ale activităţii economice, cât şi ale amenajărilor turistice, rămânând numai peisajul natural, la fel de frumos şi de sălbatic în toate epocile.

O primă escală am făcut-o, venind dinspre Clisura Dunării, la mânăstirea de maici Nera. Este o mânăstire construită în 1994 pe malul râului cu acelaşi nume, într-un loc bogat în tradiţii religioase şi de asemenea foarte pitoresc. Mânăstirea este înconjurată de păduri bogate, drumul până la ea făcându-se la umbra unor copaci seculari.

Trecând dincolo de Sasca Montană, începe zona deosebit de frumoasă a Cheilor Şuşarei, odinioară locul de agrement al populaţiei, ca şi al turiştilor sosiţi de la distanţe mai mari. În perioada austriacă, un drum de trăsuri lega Sasca Montană de cascada Şuşara, de-a lungul pârâului cu acelaşi nume. Pe traseu se aflau şi alte interesante obiective turistice, precum o cabană cu restaurant sau un mic lac de acumulare, amenajat pe pârâul Şuşara, unde existau şi bărci. Astăzi, din vechiul drum a rămas numai o potecă, uneori atât de îngustă, încât drumeţii trebuie să se sprijine de stâncă pentru a nu aluneca în apă. Cabana a fost mult timp părăsită, iar din lacul de acumulare nu a mai rămas nimic, doar cunoscătorii putând identifica locul în care înainte se situase barajul acestuia. În mijlocul pădurilor, cascada Şuşara este de o frumuseţe sălbatică.

La fel se poate spune şi despre lacul şi cascada Ochiu Beiului, aflate lângă Sasca Română, dincolo de podul Nerei. Până a ajunge la ele, turistul trece de o păstrăvărie şi de un alt lac de acumulare, practic colmatat. Ochiu Beiului este în realitate un izvor cu apă calcaroasă şi cu un debit foarte puternic, constituind un lac de munte cu o suprafaţă mică, însă cu adâncimea de 3,5 m. Din lac, apa cade într-o cascadă spectaculoasă, ajungând în pârâul Bei, care se varsă după câţiva kilometri în Nera. Numeroşi turişti admirau în acel loc frumuseţile naturii.

Tot lângă Sasca Română, dar în direcţie opusă, se înşiruie un număr de şase tuneluri săpate în stâncă şi datând din perioada turcească, potrivit tradiţiei locale, deşi unii le atribuie chiar romanilor. Ele se află la o oarecare înălţime deasupra Nerei, în direcţia localităţii Slatina-Nera. Este posibil ca pe acolo să fi existat un important traseu în perioada medievală. Şi aceste tuneluri se bucurau de mulţi turişti în acea zi.

Împrejurimile satelor Sasca Montană şi Sasca Română sunt neînchipuit de pitoreşti, frumoase şi bogate în obiective turistice şi de interes istoric. Orice vizitator al lor are de câştigat din aceste drumeţii. O plimbare prin pădure, mai ales în timpul căldurii înăbuşitoare a verii, este cât se poate de binefăcătoare.

Anunțuri

8 Comments »

  1. 1
    flic Says:

    din Sasca Romana daca se urca pe Valea Seaca spre un platou numit La Poieni se gasesc fragmentele unui drum roman, destul de bine pastrate pe o portiune de cateva zeci de metri.
    de asemenea , pe platoul POIENI cred ca s-a intimplat episodul din care s-a desprins legenda Turnului lui Beg . (Referiri la un atac turcesc cu ocazia unei sarbatori campenesti in zona se gasesc si in cronica lui Nicolae Stoica de Hateg ) : http://legendelebanatului.blogspot.ro/2010/11/legende-istorice-vi-cetatea-de-la.html

  2. 2

    A preluat cineva Cabana Şuşara, pentru că se lucra la ea, şi în aprilie şi în august (anul trecut), când am trecut eu pe acolo. Oricum, poieniţa este superbă, iar poziţia clădirii deosebit de inspirată. Admirând pozele ne putem imagina cum era acolo acum zeci şi zeci de ani. Singura temere, e să nu o fi luat cineva foarte puţin deschis spre mişcare turistică, să ne trezim că îngrădeşte şi închide poiana, cum de altfel, s-a întâmplat la Mărghitaş.

  3. 4
    Ioan Gropsian Says:

    Toată lumea amestecă Sasca cu Cheile Nerei, fiind geografic legate. Ba chiar constat cum în Sasca se naşte turismul de tranzit, cel mai păcătos. Dar vă spun: Sasca(comuna în totalitatea ei şi Cărbunarul) este o altă poveste, ea însăşi este o destinaţie turistică în sine. Mergeţi în chei, dar cercetaţi Sasca. Din toate punctele de vedere poate deveni cea mai importantă staţiune turistică din România!

  4. 5
    bantulmontan Says:

    Ioan Gropsian, nu am inteles nimic din comentariul tău.

  5. 6
    Gropsian Ioan Says:

    Sunt surprins că nu aţi înţeles „nimic”. Dar, să detaliez, dacă vă interesează subiectul. Turismul de tranzit este cel mai păcătos pentru că cel ce tranzitează stă puţin în acel loc şi astfel comunitatea nu are motive economice să investească. În turismul de tranzit turistul consumă puţin şi o comunitate nu se poate întreţine din acel puţin. Dezvoltarea turismului de tranzit s-a dezvoltat urmare a legislaţiei româneşti care nu avăzut în turism o industrie ci un serviciu, legea nu se axează pe dezvoltarea regiunii turistice, ceea ce presupune conştientizarea valorilor locale la nivelul stafului, ci pe pachetul minim de servicii compus din transport, masă, casă. Astfel turismul propriu-zis, adică cunoaşterea, este lăsată la voia întâmplării.
    Mai spuneam că Sasca poate deveni cea mai importantă staţiune turistică din România. Pare imposibil, dar aşa este. Iată câteva argumente pro. Mai întâi munţii de acolo, care sunt variaţi uşori şi în acelaşi timp spectaculoşi(prin comparaţie cu Herculane cea mai frumoasă staţiune, dar unde munţii nu sunt utilizaţi, caz simililar fiind Ţara Haţegului. Nu intră în calcul Predeal sau Sinaia care sunt „croite strâmb”).
    Comuna fiind amplastă pe o diferenţă mare de nivel concură la varietatea de care aminteam. Lipsa industriei în zonă. Tradiţia istorică. Vecinătatea parcului. Vecinătatea Dunării şi a Oraviţei.
    Astfel, Sasca ar avea rolul centrului de regiune turistică
    acest context sasca este centrul unei regiuni turistice

  6. 7

    D-le Ioan Gropşian,
    Aveţi o oarecare dreptate în legătură cu turismul de tranzit. Dar acum, vedeţi Dvs., poate că turismul de tranzit reprezintă punctul de plecare spre turismul ca industrie, sau mai degrabă, o etapă incipientă a acestuia.
    În primul comentariu aţi sugerat să trebuie să delimităm Sasca de sectoarele de chei, aţi spus că Sasca este o destinaţie turistică în sine şi că din toate punctele de vedere poate deveni cea mai importantă staţiune turistică din România.
    Dar în al doilea comentariu, argumentaţi posibila tindere a Sascăi spre cea mai importantă staţiune din România, în principal prin potenţialul natural al zonei înconjurătoare (munţii, diferenţa de nivel, lipsa industriei în zonă, vecinătatea parcului, vecinătatea Dunării şi a Oraviţei, tradiţia istorică). Conchideţi, că Sasca ar avea rolul centrului de regiune turistică.
    Am înţeles, dar atunci vă contraziceţi primul comentariu. Acela că Sasca trebuie cercetată prima dată şi că are potenţial distinct.
    Înşiruiţi-mi vă rog care sunt obiectivele turistice sau în ce constă potenţialul turistic al Sascăi, dacă o cercetăm în sine şi o delimităm de regiunea înconjurătoare? De ce ar veni un turist obişnuit la Sasca dacă nu pentru Cheile Nerei, Cascadele Beuşniţei, Cheile Şuşarei etc.?

    • 8
      ioan gropsian Says:

      Nu delimitez Sasca de imprejurimi asa cum vi se pare. Dar din toate, spun mai intai Sasca. Pentru turism, Sasca este chiar un concept, in sensul ca nu putem vorbi de imprejurimi daca nu vorbim de „centru”. Si toata lumea sare peste acest „centru”. Iata doar un singur obiectiv dintr-un sir care vad ca va intereseaza si care este un obiectiv de prima mana. Mina Sf. Urbanus. Problema nu este ce vede azi un turist la Sasca, oricum nu vede nimic din ce vad eu, ci este aceea ca o zona ca Sasca nu poate sa se promoveze in baza legislatiei specifice. Alte comunitati din Banat, nici nu tin cont de aceasta legislatie si s-au dus direct la Targul de Turism de la Berlin. Foarte bine. Cam asa trebuie facut. Altfel nu mai existi. Intrebarea este: pentru Sasca cine face acest efort? In contextul „centrelor”, care credeti ca ar putea fi centrul pentru un turism in Clisura pe malul romanesc?


RSS Feed for this entry

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: