Mircea Rusnac – Rolul lui Mihajlo Pupin în 1918-1919

Unul dintre principalii responsabili pentru divizarea Banatului în anii 1918-1919 a fost omul de știință Mihajlo Pupin. Originar din Idvor, a trăit cea mai mare parte a vieții în Statele Unite, unde prin descoperirile sale științifice a devenit extrem de respectat. La conferința de pace de la Paris din 1919 el a mers pe același vapor cu președintele Woodrow Wilson. În luarea deciziilor, opinia sa a cântărit foarte greu.
Deși avea și strămoși vlahi, Pupin a susținut cu putere partea sârbească în procesul de negociere a viitorului Banatului. Ținând cont că în partea apuseană a regiunii sârbii erau mai numeroși decât românii, el a cerut insistent ca aceasta să fie alipită Serbiei. În acest sens, opiniile lui coincideau cu cele ale lui Take Ionescu, Vasile Lucaciu sau Octavian Goga, aflați în delegația română. Aceștia sunt cei cărora un cântec popular bănățean consideră că „greu le-o fi păcatul”.
Prin urmare, cererii lui Pupin i s-a dat curs și Banatul a fost împărțit. Aceasta chiar dacă Ionel Brătianu nu accepta nicio divizare, iar Sever Bocu deplângea dezmembrarea regiunii.
Așa se văd lucrurile din partea românească a Banatului. Însă în partea sârbească Mihajlo Pupin este considerat un mare erou până astăzi. Sârbii apreciază că fără intervenția lui, întregul Banat ar fi fost atribuit României, deci existența lor acolo nu ar fi fost prea fericită. Este bine ca pe viitor bănățenii să îl celebreze pe Mihajlo Pupin că pe un indiscutabil om de știință, trecând sub tăcere intervenția lui politică, pe care a făcut-o în mod sigur cu bună intenție. El își doarme și acum somnul de veci în America. Statul sârb nu a reușit să îi repatrieze rămășițele. Deși mulți bănățeni de acolo consideră că locul lor ar fi acasă.