Mircea Rusnac – Palilula și Pančevački rit

În 1945, când a fost înființată Provincia Autonomă Voivodina, nu întregul Banat sârbesc a fost inclus în aceasta. Colțul său de sud-vest, aflat foarte aproape de Belgrad, a fost adăugat ariei metropolitane a acestuia. La fel ca și zona Orșova, anexată din 1968 județului oltenesc Mehedinți, zona numită Pančevački rit a fost detașată administrativ de restul Banatului sârbesc.
Este vorba de patru localități: Palilula, care a devenit chiar cartier al capitalei Serbiei (la fel s-au extins în ultimul secol în Banatul istoric și orașele limitrofe Arad și Szeged); Borča (Borcea); Krnjača (Cârnecea) și Ovča (Ofcea). Cea din urmă a avut până în perioada interbelică o populație aproape sută la sută românească, însă acum românii mai reprezintă numai un sfert din totalul locuitorilor săi.
Așadar, aceste localități nu fac parte din Voivodina, dar fac parte din Banat. Este o diferență de care trebuie ținut seamă, pentru că delimitările administrative respectă în prea puține cazuri regiunile istorice. Și partea Banatului aflată în Ungaria a fost inclusă în județul Csongrád, însă acolo este vorba de o suprafață mică de teren care nu putea forma o unitate administrativă aparte.
Pančevački rit, zona bănățeană anexată de Belgrad, la fel ca și zona Orșova și ca Banatul maghiar, nu pot fi desprinse de pe harta Banatului istoric. Delimitările administrative sunt artificiale și efemere, însă limitele naturale ale regiunii rămân aceleași, vizibile pe orice hartă. Între Mureș, Tisa, Dunăre și Carpați există un singur Banat.