Mircea Rusnac – Monumente uitate din Banat şi Arad

Problema conacelor din Banat este foarte complexă şi abia la începutul abordării sale. Chiar şi stabilirea repertoriului lor este greu de întocmit. De aceea, este salutară activitatea depusă de un colectiv inimos în acest sens, ale cărei rezultate în ceea ce ne priveşte merită a fi cunoscute.

Este vorba de proiectul intitulat „moNUmenteUITATE”, care şi-a propus să inventarieze castelele, palatele sau curiile existente odinioară în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. Cei care s-au încumetat să înceapă o asemenea dificilă muncă sunt un grup de tineri interesaţi de patrimoniul, în special arhitectonic, al acestor regiuni. Aceasta pentru că patrimoniul reşedinţelor nobiliare din vestul Carpaţilor este unul în bună măsură uitat. În cele mai diverse locuri, de multe ori ascunse, se află foste palate, majoritatea în paragină, despre care acum nu se mai ştie aproape nimic. Sunt peste 500 în totalitate, însă de regulă nici nu sunt semnalate pe teren, căutarea şi găsirea lor constituind o adevărată aventură. Vizitarea lor, cu atât mai mult.

După cum menţionează membrii echipei: „Inventarierea acestor reşedinţe nobiliare este de fapt o redescoperire, un fel de arheologie de suprafaţă. Un ochi de detectiv poate recompune din detaliile ce supravieţuiesc, fastul epocilor apuse, poveştile din trecut: inscripţii în latină, frontoane, zăbrele, bolte, vitralii, resturi de pictură, coridoare secrete.” Echipa este formată din studenţi şi absolvenţi, în special ai Facultăţilor de Arhitectură şi Istoria Artei din Bucureşti, colectiv în mare majoritate feminin, coordonat de prof. arh. Anca Brătuleanu.

Scopul lor este de a crea o arhivă cu reşedinţele nobiliare extraurbane din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, care să fie adusă la cunoştinţa opiniei publice în speranţa salvării acesteia de la uitare şi distrugere totală. Vastele ansambluri nobiliare datează din secolul al XVI-lea până în secolul al XX-lea, situându-se în zone rurale sau mai greu accesibile. Expropriate la începutul regimului comunist, ele au primit de regulă întrebuinţări improprii, care au dus la deteriorarea lor, iar după 1989 au fost lăsate în paragină.

Am extras din repertoriul monumentelor uitate lista celor din judeţele Arad, Timiş şi Caraş-Severin, conţinând localităţile unde se află şi numele foştilor proprietari, pentru ca ele să fie mai bine cunoscute de cei interesaţi din această regiune:

ARAD: Bulci (Mocioni), Căpălnaş (Teleki-Mocioni), Conop (Palat Ştefan Cicio-Pop), Fântânele (Kövér-Appel), Macea (Csernovics), Odvoş (Konopi), Petriş (Salbeek), Săvârşin (Palatul Familiei Regale), Şiria (Bohus), Şofronea (Purgly).

TIMIŞ: Banloc (Karátsony), Carani (Mercy), Cenei (Casă), Clopodia (Petala), Comloşu Mare (San Marco), Foeni (Mocioni), Gad (Gudenus), Hodoni (Manaszy), Jimbolia (Csekonics), Lovrin (Liptay), Maşloc (Curie), Remetea Mare (Ambrósy), Rudna (Nikolics), Sânnicolau Mare (Nákó).

CARAŞ-SEVERIN: Apadia (Grabovszky), Delineşti (Brody), Duleu (Ioanovici), Jupa (Casa Capra), Maciova (Licsek), Rugi (Sekalov), Tirol (Palat – a aparţinut lui Octavian Furlugeanu, după cum ne-a comunicat Günther Friedmann), Valeapai (Athanasievich), Vărădia (Baich), Zăgujeni (Juhász).

Mai multe detalii despre activitatea celor implicaţi în proiectul „moNUmenteUITATE” pot fi găsite pe site-urile http://www.monumenteuitate.ro, http://monumenteuitate.blogspot.com şi http://www.arche.ro. De asemenea, o prezentare a conacului Athanasievich din Valeapai poate fi găsită pe http://www.banatuldemunte.ro/2011/02/conacul-atanasievici-din-valeapai.html.