Comemorarea răscoalei anticomuniste a ţăranilor arădeni din 1949, care a avut loc la Şomoşcheş la 31 iulie 2010, s-a bucurat de un mare interes din partea localnicilor. La sfârşitul său, am fost abordaţi de unii dintre aceştia, care au dorit să-şi exprime aprobarea faţă de comunicarea pe care am susţinut-o. Primul care a venit ne-a înmânat manuscrisul unei poezii alcătuite de tatăl său. El se numea Petru Scrob, fusese participant de frunte la marea răscoală şi ulterior a petrecut mulţi ani în detenţie, în anchete sălbatice ale autorităţilor comuniste şi la Canalul Dunăre – Marea Neagră. În acest din urmă loc fusese împreună cu unii consăteni de-ai săi care luaseră parte la răscoală, dar şi cu alţi oponenţi faţă de regimul comunist, precum partizanul Iosif Cireşan Loga din Duleu. O parte din amintirile acestuia din urmă, bazate pe discuţiile cu ţăranii arădeni, ne-au fost de folos în cunoaşterea desfăşurării răscoalei.
Mulţumindu-i şi pe această cale fiului eroului amintit, putem menţiona că textul de mai jos a fost compus de către Petru Scrob în lagărul de la Poarta Albă în anul 1952. Bineînţeles că acolo el nu a avut posibilitatea de a scrie versurile pe hârtie, însă le-a memorat şi le-a transcris ulterior, după ce a ieşit din detenţie. Poezia este scrisă cu mult suflet şi chiar cu talent literar. Petru Scrob poate fi considerat un bun exemplu de poet ţăran, din aceia care în trecut făceau faimă satului bănăţean şi arădean. Într-un stil clar, limpede, poezia relatează desfăşurarea răscoalei şi represiunea la care autorul fusese supus ulterior. Fiind concepută încă în timpul detenţiei, ea se încheia cu speranţa eliberării şi a normalizării situaţiei din ţară prin prăbuşirea regimului comunist. Acest lucru nu avea să se întâmple însă decât mult mai târziu.
Considerăm că textul acestei remarcabile poezii trebuie pus grabnic în circuitul istoric şi în consecinţă suntem onoraţi să îl publicăm. El vine să întregească alte numeroase creaţii literare alcătuite în închisorile comuniste şi publicate după 1989 sau pierdute pentru totdeauna. Dacă regimul concentraţionar a evidenţiat poeţi remarcabili precum Nichifor Crainic, Radu Gyr, Aurelian Bentoiu, Corneliu Coposu sau episcopul Ioan Ploscaru, credem că din momentul de faţă putem adăuga acestei pleiade fără niciun fel de reţinere şi pe poetul ţăran Petru Scrob din Şomoşcheş, judeţul Arad.
„Frunzuliţă strop de rouă
În vara lui patruşnouă
Pe ziua de-ntâi august
Noi ţăranii ne-am opus
Noi ţărani din patru sate
Ca să nu mai dăm bucate
Liftelor celor spurcate
Că avutul nost din ţară
Tot mergea peste hotară
Mergea-n ţara păgânească
Unde nu-i chip să trăiască
Nicio fiinţă-omenească
Ceea ce-o consider eu
Ţară fără Dumnezeu
Să ne dea excavatoare
Să facem canalul mare
De la Dunăre la mare
Nu-şi punea nime-ntrebarea
Dacă bietul nost ţăran
Are ce mânca peste-an
Ca să scăpăm de tâlhari
Am făcut fapte cam mari
L-am bătut şi pe prefect
Că nu era prea deştept
N-a ştiut cum să vorbească
La o-adunare ţărănească
El venind la noi în sat
A spus cu-un ton ridicat
Că e hotărât să moară
Pentru comunism în ţară
Ne-am unit frate cu frate
Şi-am cerut toţi libertate
Ca să fim stăpâni noi iară
Pe ogor, pe-agoniseală
Dar în loc de libertate
Ne-au dat ciomege pe spate
Ne-au bătut, ne-au schingiuit
Cum nu s-a mai pomenit
După ce ne-a maltratat
În temniţă ne-a băgat
Între ziduri la răcoare
Ca să nu mai vedem soare
După-un an de grea-nchisoare
Ne-a dus în Dobrogea mare
În Dobrogea-arsă de soare
Să facem canalul mare
De la Dunăre la mare
Eram păziţi de păgâni
Şi trataţi ca nişte câini
Munceam ziua, munceam noaptea
De ne blestemam şi soarta
Stam între-arme şi baionete
Morţi de foame şi de sete
Da s-o-ndura Dumnezeu
Şi ne-o scăpa de la rău
Că va veni din apus
Ordin mare de nespus
Ordin dat de-mpărăţie
Să fim scăpaţi de robie
Şi-or veni la cârma ţării
Cei ce-au rupt lanţu-nchisorii
Nu am scris ce-am auzit
Am scris ce am petrecut
Că nu e om ca să scrie
Cu creonul pe hârtie
Ca şi cel ce-a pătimit
Pentru un ideal sfânt
Pentru cruce şi dreptate
Pentru sfânta libertate.
Poarta Albă
1952
Scrob Petru
Din Şomoşcheş.”
Istoria Banatului 