Mircea Rusnac – Cum ar trebui făcută regionalizarea. Opinia unui istoric

regiunile-istorice-ale-romc3a2niei

După aproximativ doi ani de bâjbâială, politicienii români, la presiunile Uniunii Europene, au hotărât să facă totuşi regionalizarea ţării. Acum problema începe să nu mai fie „dacă” regionalizarea se va realiza, ci „când” şi mai ales „cum” va fi ea făcută. În linii mari, ni s-a spus şi când va fi: până în 2014. Rămâne o ultimă problemă: cum se va face ea şi cât de viabile economic vor fi noile diviziuni administrative. Problema nu este deloc uşoară.

Opţiunile politicienilor par să se îndrepte către transformarea în regiuni a celor 8 regiuni de dezvoltare economică, existente din 1998. Acestea fuseseră create tot la presiune externă şi au luat în general forma regionalelor feroviare existente în acel moment. Ele au o mărime aproximativ egală, cuprinzând cam patru-şase judeţe. Tradiţia regiunilor istorice nu este respectată aproape deloc. Ele înglobează judeţele în forma din 1968, care încălcau de multe ori limitele regiunilor tradiţionale. Acum ni se spune că, pentru a evita deschiderea cutiei Pandorei şi a unui şir nesfârşit de neînţelegeri, mai bine vor rămâne aşa cum sunt. Adică nedreptăţile din 1968 să fie perpetuate sau chiar eternizate. Pentru a nu repeta însă aceste greşeli şi pentru a nu se deschide nici cutia Pandorei, soluţia ar fi una simplă. Din punct de vedere istoric, ea este cea mai logică şi de bun simţ: refacerea regiunilor istorice ale României.

Acestea au limite clar conturate timp de secole, pe care locuitorii le cunosc în mod tradiţional. Ar fi vorba de Muntenia, Moldova, Dobrogea, Bucovina, Oltenia, Transilvania, Crişana, Maramureş şi Banat, adică nouă regiuni. (A zecea ar fi fost Basarabia.) Comunitatea de istorie, obiceiuri, tradiţii, legături economice ale locuitorilor ar fi cel mai bine respectată în acest fel. Totodată, ar fi premisa unei bune plecări către dezvoltarea economiei fiecăreia dintre regiuni şi implicit a ţării.

S-ar putea obiecta că regiunile istorice au suprafeţe şi număr de locuitori diferite. Nici nu ne pretinde nimeni să uniformizăm totul. Cazul landurilor germane este edificator: pe când Bavaria are 70.547 kmp, landul Bremen are numai 404 kmp. La noi diferenţele ar fi departe de asemenea extreme. Iar sentimentul coeziunii regionale din fiecare parte a ţării ar încuraja o activitate economică în folosul tuturor.

O croire strâmbă a viitoarelor regiuni nu ar rezolva problemele actuale în niciun fel. Bănăţenii îşi vor spune tot bănăţeni şi nu „locuitori ai Regiunii 5 Vest”. Ei vor şti în continuare că Orşova a aparţinut Banatului până în 1968 şi că ea va trebui să revină până la urmă acestuia. Conştiinţa apartenenţei regionale nu va dispărea, ci dimpotrivă, se va întări. Deci soluţiile neviabile nu vor putea rezolva lucrurile în sens bun, ci le vor agrava.

O opinie pertinentă a formulat în această privinţă pe Facebook cititorul nostru Sorin Seviciu: „Nu e suficient să creezi o regiune şi să-i asiguri o autonomie şi un statut juridic. Locuitorii regiunii trebuie să aibă sentimentul apartenenţei la entitatea teritorială şi juridică. Un sentiment care izvorăşte nu dintr-o ideologie, ci dintr-o istorie trăită timp de veacuri în COMUN, cu ceea ce a avut bun sau rău. O regiune nu poate fi rodul unui proiect gândit într-un cabinet de politruc, ci valorificarea unei moşteniri. Regiunile există, nu trebuiesc inventate sau regândite.”

La fel de corect scria şi ziaristul reşiţean Matei Mircioane: „Din aceste coordonate, cred că regionalizarea este deja pregătită din punct de vedere al mentalului colectiv. Oamenii sunt pregătiţi să se reunească în arii geografice şi spirituale specifice. Şi, la întrebarea dacă există un specific bănăţean, răspund cu tărie, da.”

Mai este puţin timp până în 2014 ca politicienii să înţeleagă care ar fi soluţia potrivită. Când regiunile istorice îşi vor reintra în drepturi, o mare povară va fi luată de pe umerii guvernului. Ele vor şti cel mai bine să se administreze singure. Iar problemele interne şi le vor rezolva conform specificului zonal. Concluzionând, din punct de vedere al istoriei, al logicii şi chiar al bunului simţ, soluţia ideală este una singură: revenirea la regiunile istorice ale ţării, în limitele lor seculare.

Anunțuri

8 Comments »

  1. 1
    Vassyle Says:

    Este un lucru delicat și foarte complex regionalizarea. Părerea mea este că trebuiesc păstrate județele ca unități de bază cu atribuțiuni mai reduse și regiunea cu autonomie economică (investiții, comerț, fonduri europene etc.) și culturală. Susțin ca în școală (gimnaziu, liceu) să se studieze istoria și geografia locală (ex. istoria și geografia Banatului, sau istoria culturii și civilizației Banatului), pe lângă Istoria și geografia României. Elevii vor înțelege mai bine specificul local și rolul unor personalități locale la dezvoltarea culturii și civilizației României.
    În Banat este o problemă cu rivalitatea Timișoara – Arad.
    Mircea explică-mi de unde provine aceasta, de la fotbal sau este mai complexă?
    Oare nu-și vor trage mai multe fonduri Timișul și Aradul în detrimentul Carașului?
    Regionalizarea este o probă de foc pentru lumea politică românească. De modul cum se va realiza depinde viitorul țării noastre.
    PS Sunt de acord cu regiunile istorice.

    • 2

      Un exeplu concret referitor la rivalitatea zonelor este Timisoara si Arad. Eu nu mai tin minte daca inaite de impartirea tarii in judete a existat aceasta concurenta intre cele doua orase, dar sunt sigur ca odata cu reimpartirea administrativa a tarii si (re)stabilirea capitalei la Timisoara, aceasta „mandrie tipic banateana” va scadea in intensitate sau se va ameliora. Si eu sunt deacord cu regiunile istorice.

      • 3
        Morar Calin Says:

        Aradul nu e in Banat. In regiunile istorice, capitalele sunt clare, nu exista rivalitati.

      • 4
        George Says:

        Carol Nagy, la impartirea din 1968 parintii mei mi-au spus ca la Arad in anumite medii a fost o adevarata sarbatoare. Cel putin in anii socialismului Aradul a cam stat in umbra Timisoarei subectiv vorbind si cred ca asta a fost din cauza (ar spune aradanu’) sau s-a datorat (ar spune cimisanu’) centrului universitar timisorean care s-a dezvoltat foarte mult si economiei timisorene care s-a dezvoltat foarte mult. Despre restul putem sa povestim. Chiar si acum exista un complex al aradanilor in legatura cu Timisoara si mai mult aradanii au luat-o pe urmele banatenilor cu mandria si patriotismul local tocmai din aceasta cauza/datorita 🙂 complexului timisorean, rivalitatii cu Timisoara. Personal as avea doua variante: un Banat puternic in „granitele” stiute, clasice sau un Banat poate mai puternic impreuna cu Aradul, cele doua orase formand un pol puternic de dezvoltare. Faptul ca sunt banatan ma face sa fiu adeptul primei variante, iar faptul ca-mi doresc sa traiesc intr-o zona foarte puternica dpdv economic ma face sa inclin pt a doua varianta mai ales ca nu fac mare diferenta intre Timis si Arad de exemplu, mergand pana spre Moneasa sau Varfuri. Pe Hunedoara o consider destul de departe din mai multe puncte de vedere. Ca sa fiu sincer pana la capat as spune ca nu am incredere in ceea ce se coace la Bucuresti desi e nevoie de minti foarte luminate in actualul context.

  2. 5

    Domnii Rusneac si Mircea M ,aveti dreptate!
    Si eu sunt de acord cu regiunile istorice,alta impartire ar fi absolut ar fi
    cu totul artificial.

  3. 6

    pai in italia sunt regiunile (vreo 20 ) dar acuma se vorbeste sa le desfiinteze pentru ca sunt cheltuieli inutile.

  4. 7
    Spataru Dan Says:

    La impartirea din 1968, din Banat s-au atribuit aberant judetului MH majoritar oltenesc 14 localitati : Orsova, Eselnita, Dubova, Eibenthal,Baia-Noua, Svinita si asezarile disparute prin construirea hidrocentralei adica Jupalnic , Coramnic, Tufari, Ada-Keleh, Ogradena Noua, Ogradena Veche,Plavisevita si Tisovita. Refacerea Banatului istoric este o dorinta exprimata aproape in unanimitate de banateni. Pentru noi din aceasta zona ar reprezenta o reintoarcere in regiunea cu care ne identificam.

  5. 8

    nagy tati vino la arad sati aratam bucuria si aprecierea noastra atunci o sa antelegi ca ai fost mintit bagati timisoara antro cutie si fugi cu ea an munti sa nu mai aud de voi


RSS Feed for this entry

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: