Mircea Rusnac – Banatul în percepţia compatrioţilor

După aproape un secol de coexistenţă între aceleaşi graniţe, se poate constata, cu destulă uimire din partea noastră, faptul că Banatul continuă să rămână o mare necunoscută pentru românii din alte regiuni ale ţării. Această situaţie nefirească este puţin observată de bănăţeni, care n-au prea avut motive să se stabilească, fie şi temporar, în restul României, şi de aceea mulţi cred că, dacă noi în general avem idee unde se află Iaşiul, Clujul sau Suceava, cei de acolo ştiu tot la fel despre noi. Situaţia însă este departe de a arăta aşa.

Cu mulţi ani în urmă afirmam într-un studiu că majoritatea românilor nu pot localiza Banatul pe hartă. Această concluzie tristă am tras-o personal, în perioada cât am locuit în câteva centre importante ale Vechiului Regat (în ordinea duratei de locuire: Iaşi, Constanţa, Bucureşti). Am avut ocazia să constat că marea parte a celor cu care am avut contact, în general oameni cu pregătire, aveau o idee foarte vagă despre bănăţeni, despre trecutul şi prezentul lor. Predomina o opinie generală favorabilă, un fel de respect nedesluşit, dar oamenii se fereau să emită păreri proprii, aşteptând o mână de ajutor. Când aflau câteva noţiuni, le reţineau şi le utilizau apoi cu consecvenţă. Nu am auzit vorbindu-se urât despre bănăţeni, ca despre moldoveni sau olteni de exemplu, dar impresia generală era că suntem undeva departe, într-o zonă necunoscută, despre care este mai sănătos să nu îţi dai cu părerea.

Totuşi, în atâţia ani, am auzit şi numeroase enormităţi. Confuzia regăţenilor între ardeleni şi bănăţeni este cea mai mică dintre ele. Timişoara avea „obiceiul” de a fi plasată mereu în Ardeal, pe când Reşiţa putea fi ori în Ardeal, ori în Oltenia. Nu am auzit niciodată de judeţul Timiş, ci numai de judeţul Timişoara. Reşiţa, la rândul ei, putea fi ori într-un judeţ cu nume identic, ori în judeţele Mehedinţi, Hunedoara sau… Deva! Mai exista şi judeţul Caransebeş, cu reşedinţa la Caraş-Severin. Alte dăţi, judeţul Caraş-Severin avea capitala la Turnu Severin. Despre localităţile bănăţene mai mici nici nu avea rost să se discute. Situaţia nu este specifică numai Vechiului Regat, ea întâlnindu-se şi în Ardeal. Mulţi ardeleni consideră Banatul ca parte a Transilvaniei. Într-un tren, în vara lui 1989, când Reşiţa era în apogeu ca număr de populaţie, o ardeleancă mi-a declarat deschis că nu a auzit niciodată de acest oraş. Totuşi, există destule pretenţii asupra Banatului, emise în special de la Cluj, unde dimensiunea Timişoarei nu este percepută deloc ca o concurentă la conducerea zonei. Aceasta tocmai în oraşul cu nume oribil, Cluj-Napoca, fieful primarilor Funar, Boc şi Apostu, un pol al prostiei româneşti de după Revoluţie.

Fiind bombardaţi cu atâtea inepţii, pe care trebuie să le conştientizăm, cum putem aştepta de la conaţionalii noştri o înţelegere a trecutului, a valorilor şi a aspiraţiilor bănăţenilor? Că Banatul a fost, timp de aproape un secol, o vacă bună de muls pentru conducătorii României, indiferent de provenienţa lor regională, o vedem acum mai bine ca oricând. Dar la ce tratament ne-am fi putut aştepta din partea lor, dacă au asemenea „cunoştinţe” despre noi?

România nu este un stat foarte întins şi nici foarte populat. Asemenea ignoranţă, asemenea confuzii ar fi de înţeles în cazul Rusiei, Chinei sau Canadei, unde poate unii locuitori n-au prea auzit de alţii, aflaţi la depărtare de mii de kilometri. Dar în cazul nostru cum se explică o asemenea ignoranţă? Într-un secol de convieţuire nu am reuşit încă să ne cunoaştem între noi? Cum arată Geografia României învăţată de elevii din Bucureşti, Iaşi şi Cluj? Banatul este mai mult decât o nebuloasă, o pată albă pe harta ţării.

Nu mai vorbim de alte confuzii, care ne-ar duce prea departe, precum cele dintre secui şi saşi, dintre saşi şi şvabi, dintre Harghita şi Covasna, dintre Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe. Am auzit de altfel şi confuzii între Reşiţa şi Bistriţa sau Reşiţa şi Târgu Mureş. Cine crede că aceste lucruri sunt exagerări este invitat să viziteze România, la est de Banat. Să cunoască mentalitatea oriental-balcanică, cu magazine care se deschid la ora 10.30, cu oameni care adorm la ora 3 noaptea şi se trezesc la prânz. Numai astfel putem realiza cu adevărat în ce ţară trăim.

Şi doar atunci putem şti la ce să ne aşteptăm şi în continuare pentru regiunea noastră.

Anunțuri

12 Comments »

  1. 1
    peter83 Says:

    Oltenii si moldovenii nu stiu prea multe lucruri despre Banat ,dar au stiut sa se mute la noi cu purcel si catel,sau in unele cazuri in fundul gol.Mai ales satele nemtesti din Banat,sau cele de slovaci(pemi) au locuitori cu numele de familie Avasiloaiei,Atodiresei.Daca mergi in Anina sau in spetza ,in Steierdorf,e plin de moldoveni,in Nitchidorf la fel,sau in Tormac

  2. 2

    In anul 1975 (țin minte anul pt ca mă aflam in armata) citisem in „Scinteia” un articol despre Reșița, orașul de pe malurile Carasului.(!) Ori reporterul n-a întrebat pe nimeni cum se chema apa pe care o fi văzut-o trecând podul de la Cultural, ori poate ca nici măcar nu si-a mutat posteriorul de pe scaunul sau din București.
    In aceasta ordine de idei am banuiala ca singurul curs de apa din Banat, cunoscut de locuitorii din afara zonei este tocmai… Carasul. Ar fi interesant de făcut un test de către o publicația centrală.

  3. 3
    Vassyle Says:

    Există multă ignoranță privind istoria și geografia României. Cu un învățământ la pământ, cu un tineret care nu citește, cu oameni îndobitociți de emisiuni tâmpe și seriale idioate la TV, nu avem nicio speranță. Întrebați și bănățenii despre istoria Bucureștiului, sau a Moldovei, câți vor răspunde? Nici cu unii istorici sau pseudo -istorici care au transformat această știință într-un serial SF.
    Când canalul Discovery este alungat din grila de programe, ce să mai zicem! Trebuie pornit de la 0. Restructurarea învățământului începând de la: manuale, număr de ore de curs la rămână, istorie și geografie, salarii ale învățătorilor și profesorilor. În învățământul superior mai puține „fabrici de diplome” creatoare de tineri fără cunoștințe dar cu pretenții.

  4. 4
    Simion Meda Says:

    Străduinţele şi ostenelile domniei-voastre,de a scoate la iveală şi în lumina tiparului, file din Istoria Banatului, sunt aşteptate şi binevenite.
    Tot ce aţi spus mai înainte este din păcate adevărat. Dar acum suntem în 2012,şi nu în 1935, când Ion Lotreanu scria în prefaţa la „Monografia Banatului” :…”…că mulţi sunt şi chiar bănăţeni care prea puţin îşi cunosc Banatul „.
    Fie ca Domnul să vă ajute să vă îndepliniţi proiectele.

  5. 5

    Sună urât?: dar nu ţi se pare că ceea ce e permis oficialilor din Bucureşti nu ne este şi nouă? Ei pot să spună despre noi că suntem “bozgori”, dar sar în tavan când le replicăm printre dinţi că-s “mitici” – şi apoi tot ei încep analize despre separatismul transilvan. Dar nu vorbeşte nimeni despre confortabila fetişizare a Kapitalei – bun prilej de-a nu mai face nimic. Despre un sistem care nu-i în stare să pună de acord aspiraţii naţionale şi nevoi locale sau regionale. Despre vasalitate administrativă şi financiară.

  6. 6
    George Says:

    Asa este, aveti mare dreptate. Circul foarte mult in tara si am perioade lungi cand stau in Bucuresti. Ati redat fidel exact ceea ce am constatat si constat in fiecare zi in legatura cu acest subiect. Si totusi parintii nostri ne spun ca „romanul este destept nu ca americanu’ sau neamtu’ de rand care habar nu au unde e Romania pe harta”… De altfel, in cartile de istorie de pan’ la Revolutie nu cred sa fi aparut cuvinte ca Banat sau Timisoara mai mult de doua ori si nimeni nu stie de vreun lider al Banatului, poate doar de Glad, dar foarte putini, probabil tot aceia care stiu si de martiriul lui Doja de la Timisoara. Sper ca regionalizarea sa se infaptuiasca, iar Banatul sa fie in conditiile respective un tinut cu o identitate clara desi va fi greu pentru Timisoara in conditiile in care in Caras-Severin industria si agricultura sunt la pamant. O regiune frumoasa ar fi cu zona Aradului cuprinsa in hotare cu o Resita revitalizata, cu mineritul revitalizat si cu turismul revitalizat, aceste ramuri fiind specifice Banatului Montan.

  7. 7
    andrei Says:

    nu.regionalizarea nu este de ajuns TREBUIE REPUBLICA BANATEANA!!!

    • 8

      In cadrul European actual nu prea mai e posibil asa ceva. Tindem spre descentralizare si regionalizare, nu spre independenta.

      • 9
        calmatui Says:

        Din intimplare am dat de acest blog. Sperantele mele de a constientiza identitatea culturalä,istorica, demografica,etnica si politica a banatului sint mici si devin tot mai mici. La o populatie de 90 % cu radacini nebabatene e teoretic exclus. Am parasitr banatul inainte de revolutie,Copiilor mei le spun ca ceea ce numeam acasa sau patrie s-e dizolvat. La fel le spun prietenilor. Sint casatorit cu o bucovineanca. Similar banatului nici bucovinenii nu-si stiu istoria regionalä la fel de multiculturalä ca a banatului. Notiunea de staT NATIONAL UNITAR propagat de PCR in favoare populatiei din regatul vechi aproape ca a invins.- Geografic banatul e impartit, etnic e omogenizat, demografic la fel industrial castrat de bucuresti, agricol industrializat, cultural manelit (de la manele) Mindria banatenilor e imprastiatä in toata europa.
        Stima celor care mai au puterea si inima necesarä unei lupte morale.

  8. 10
    toth mihai Says:

    credeti ma eram mult mai fericit daca oltenii si moldovenii nu stiau de banat, dar venirea lor aici in banat contrazice orice comentariu care face referire ca nu stiau de timisoara , resita , caransebes si banat in general sa nu mai spun ca aceste venituri au ajuns pina in cele mai retrase sate din banat. asadar eu sint pentru regionalizarea istorica .

    • 11
      calmatui Says:

      Localitatile principale ale banatului din privirea moldovenilor si a oltenilor sint Pecica! (de Arad), Deta siimprjurimi, COMTIM !?, Varias; Tomnatic, Pietroasa mare. Locurile depopulate de banateni in urma colectivizarii si pseudoindustrializärii. Au venit 6 din 8 sau 12 frati din zone unde in anul 1994 nu stiau sa taie un porc si sa-l gospodareasca. ( am trait 3 saptamini acolo).
      Pe acesti oameni pcr i-a scolit dupa intereselede pe atunci. Acestia acum sint cei care formeaza pareri si conduc Banatul. Chiar au facut cariera in institutiil de invatamint, chiar universitar. Calificarea nu o pun in discutie, dar cultura.

      • 12
        Nelu Says:

        Mis Banatean si mandru sa fiu diontro familie de banateni care cuprinde cel putin 12 etnii banatene. Din pacate n’ai solutie în situatia de astazi colonizati de Olteni, tegateni si Moldoveni.Sînt bine Romîni Banateni care ne-au inselat cu unirea la marea Romanie, fara sa se preocupe cum o sa fie viitorul. Unica preocupare a fost cum sa fure bunurile etniilor frati Banateni. Unica solutie ar fi sa revenim la Uniune Banatului ISTORIC si sal reconstruim pe baza REPUBLICI BANATENE, tecunoscand tate etniile Banatene, as Austria si Germania ne-ar ajuta c frati istorici. ìn biblie scrie ” Mare e cel care stie sa se aseze linga lemare si cel TARE.Gupa Republica Banateana ne-am asezat NUMAI lînga slabi si hoti sperînd sa devenim tari prin hotie.Sa uitat deportarea Svabilor Banateni cum au fost tratati Unguri, Sarbi si alti. Pîna în 1918 Români nu au reprentat mai mult de o treime din populatie au facut tatul sa destruga cultura, traditia, obiceiurile si bagatia etniilor care au facut din Banat o Tara renulita peste hotare. E greu de accepta adevarul cind am fost colonizati si Ramânizati de Regateni cu forta de Olteni, Regateni si Moldoveni. E vina noastra ca ne-am lasat sa fim înselati de România Mare care a avut grija sa ne transforme în regiunea din West, asa o s aitan ca Banatu exista. Sînt pentru Republica Banat, dar sîntem prea lasi sa sa ne batem pentru identitatea noastra de Banateni.


RSS Feed for this entry

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: