Mircea Rusnac – Locomotivele utilizate la Secul şi Anina

Prima locomotivă a României de astăzi: Reşiţa, 1872. Fotografii de colonel Gheorghe Popoviciu.

Încheiem acum extrasele din lucrarea austriecilor Roland Beier şi Hans Hufnagel, Wälder und Dampf. Bilder aus vergangenen Tagen der C.F.F., Gablitz, 1993, cu ce ar fi trebuit poate să începem, anume cu enumerarea celor mai vechi locomotive produse la Reşiţa. Acestea, împreună cu altele produse la fabrica St.E.G.-ului de la Viena, au fost folosite pe liniile dinspre mina Secul şi Trustul Minier Banatul din Anina. Vom reda lista lor împreună cu principalele caracteristici pe care le-au avut, aşa cum apare aceasta în valoroasa carte a celor doi austrieci (vol. II, p. 93):

MINA SECUL

U.D.R. 1, SZEKUL, St.E.G., 1/1871, 950 mm;

U.D.R. 2, RESICZA, Reşiţa, 2/1872, 950 mm;

U.D.R. 3, BOGSAN, Reşiţa, ?/1872, 950 mm;

U.D.R. 4, HUNGARIA, Reşiţa, ?/1872, 950 mm;

U.D.R. 5, ADOLF, ?, 700 mm;

U.D.R. 6, ALFRED, ?, 700 mm;

U.D.R. 7, TRIBUS, Reşiţa, 6/1875, locomotivă minieră, 700 mm;

U.D.R. 8, BANYAN-RESICZA, Reşiţa, 7/1875, locomotivă minieră, 700 mm;

U.D.R. 9, ORIENT, St.E.G., 1267/1873, 950 mm;

U.D.R. 15, St.E.G., 2402/1894, 950 mm;

U.D.R. 20, St.E.G., 3220/1906, 950 mm;

U.D.R. 21, St.E.G., 3221/1906, 950 mm;

U.D.R. 22, VASKO, St.E.G., 3505/1908, 950 mm, C.F.S. Anina 18;

U.D.R. 23, GALAMB, St.E.G., 3786/1911, 950 mm, C.F.S. Anina 5.

Se numea "RESICZA" şi avea nr. 2.

TRUSTUL MINIER BANATUL, ANINA

ANINA I, St.E.G., 1848/1885, 1435 mm;

ANINA II, St.E.G., 2088/1889, 1435 mm;

ANINA III, St.E.G., 3717/1910, locomotivă-macara, 1435 mm;

ANINA 3, Reşiţa, 1260/1956, Anina 1970 (casată);

TMB ANINA 5, Reşiţa, ?/1953, Anina 1970 (casată);

L.M. ANINA 6, Reşiţa, ?/1953, Anina 1970 (casată).

Cu aceasta întregim tabloul căilor ferate forestiere şi al numeroaselor locomotive fabricate la Reşiţa de-a lungul timpului şi utilizate pe aceste linii. Mulţumită efortului celor doi pasionaţi austrieci am aflat destule lucruri interesante despre circulaţia feroviară cu ecartament îngust, foarte răspândită pe vremuri în România. Prin dispariţia ei practic completă în ultimele decenii, însăşi amintirea acestor căi ferate risca să se piardă în mare măsură. Însă lucrarea amintită, din păcate prea puţin cunoscută la noi, are meritul de a lumina multe aspecte care altfel ar fi putut fi pierdute pentru totdeauna.

Anunțuri

2 Comments »

  1. 1
    MANOLE Says:

    Pentru cei interesaţi, am inclus câteva fotografii cu locomotivele din această locaţie la finalul filmului ce prezintă Dealul Arşilor şi Schitul „Înălţarea Domnului”, film ce poate fi vizionat la adresa de mai jos

    Profit de acestă ocazie şi vă reamintesc faptul că aţi promis un articol despre istoria cetăţii de la Bocşa, ce încă se lasă aşteptat…V-aş sugera chiar să iniţiaţi o serie de articole în care să abordaţi prezentarea cât mai detaliată a trecutului tuturor cetăţilor din judeţ (asta şi pentru că sunt extrem de puţine)

    = o listă a lor poate fi consultată aici =

    http://www.rumaenienburgen.com/banat/menue-carasseverin.htm

    Deşi se află în imediata noastră apropiere, totuşi nu se cunoaşte mai nimic despre ele şi cred că ar fi un subiect ce ar interesa pe mulţi din locuitorii judeţului, iar aceste informaţii le puteţi aduce la lumină de prin negura arhivelor doar dvs. ca istoric. Anul viitor intenţionez să realizez câte un film de prezentare pentru fiecare din aceste cetăţi şi în el şi-ar găsi cu siguranţă loc şi informaţiile din articolele dvs.

  2. 2
    radu Says:

    mircea e de apreciat ceea ce scrii despre liniile de cale ingusta. interesant ar fi sa vedem daca se poate niste poze de pe aceste linii si mai interesant ar fi sa pot aunge o data acolo sa merg pe traseele acestor linii:x tin sa iti multumesc de aceste informari si vreau te rog sa imi spui daca cel mai lung tunel feroviar facut vrodata in romania a fost pe sectia oravita bazias (6km lungime)


RSS Feed for this entry

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: