Mircea Rusnac – Excursie istorico-turistică la Cetatea Caraşova

La 9 octombrie 2010, profitând de una din zilele frumoase ale acestei toamne însorite, am vizitat împreună cu coloneii Gheorghe Popoviciu şi Florin Lungu vestigiile Cetăţii Caraşova, situate între comuna cu acelaşi nume şi satul Iabalcea. Cetatea a fost construită la înălţime, deasupra Cheilor Caraşului, care îşi etalează frumuseţea şi sălbăticia la poalele sale. Privind în jos dinspre cetate către chei, zidul de stâncă este înalt şi deosebit de abrupt. De acolo, orizontul pe care îl poate cuprinde privirea este extrem de larg. Undeva în preajmă poate fi zărită foarte distinct localitatea Caraşova, iar mai departe înălţimile care se succed până în Banatul sârbesc.

Fotografii de colonelul Gheorghe Popoviciu

Dealul pe care se află cetatea, la o altitudine de 415 m, se numeşte Zaglovac. Iniţial acolo fusese un punct de observaţie folosit de romani, poziţia sa strategică fiind una foarte bună, la marginea Cheilor Caraşului şi cu posibilitatea de a supraveghea drumul care trecea prin zonă şi trecătorile montane. Ea a fost atestată din anul 1200 sub denumirea de Cetatea Regală (Castra Regalis), apoi în 1323 drept Castrum de Crassou. Distrusă şi reconstruită mai târziu de către turci, ea avea să facă parte din sistemul de fortificaţii al Banatului. Până astăzi, numele sub care este cunoscută de către craşoveni este de „Turski grad” (Cetatea Turcului), amintind perioada stăpânirii otomane.

Această cetate se întindea pe o suprafaţă de 2.500 mp şi avusese iniţial o formă ovoidală, fiind alcătuită din blocuri mari de piatră. Pe latura nord-estică are două şanţuri de apărare săpate în stâncă naturală, aceea fiind de altfel şi singura cale de acces. Zidul de incintă, din care se mai păstrează unele fragmente pe latura de nord, are grosimi cuprinse între 1,7 şi 3,2 m. Este totodată interesant de menţionat că în incinta cetăţii se observă foarte bine şi acum urmele unui rezervor circular de apă, despre care o legendă locală spunea că ar fi fost un puţ săpat în stâncă până la o peşteră situată dinjos de ea, existând în acest mod o sursă permanentă de apă pentru cei aflaţi în interior.

Astăzi pare greu de crezut o asemenea ipoteză, întrucât un puţ de acest fel ar fi trebuit să fie săpat până la o mare adâncime printr-un strat compact de calcar. De aceea, pare mai plauzibil ca el să fi fost un puţ natural. Însă legenda nu poate fi cu totul exclusă, deoarece chiar dedesuptul cetăţii, pe malul Caraşului, se află într-adevăr o peşteră inundabilă denumită tocmai „Peştera de sub Cetate.” Descoperirea acesteia este în favoarea credibilităţii tradiţiei populare.

În acest fel, vizita la Cetatea Caraşova a fost una foarte binevenită. Situată destul de aproape de Reşiţa, la marginea şoselei către Anina şi relativ uşor de găsit, ea poate servi ca un bun model de cunoaştere a activităţii militare din Banatul medieval. Prin frumuseţea peisajelor ce o înconjoară, ea poate fi şi un important punct turistic. De aceea, este necesar ca această cetate să fie cunoscută de bănăţeni, ca un vestigiu de primă mărime al efortului de apărare al înaintaşilor noştri.

Anunțuri

3 Comments »

  1. 1
    traian baderca Says:

    Am reusit sa ajung si eu ieri la Cetate,foarte prost marcat drumul(am gresit de 3x pana am gasit cetatea),la intrare scrie 300 m,sunt 2-3 km,e aceeasi situatie cu cheile Nerei sau pestera Comarnic,adica noi care suntem din zona,le gasim greu,altii nu au nici o sansa,parca ar fi secrete,sau poate chiar sunt.

  2. 2
    MANOLE Says:

    Bună ziua

    Doresc să va informez pe această cale că am postat pe Youtube

    un filmuleţ cu fotografii făcute de mine la cetatea Caraşova şi am considerat interesant să adaug şi cateva informaţii despre aceasta. Căutarea pe internet m-a îndrumat la

    https://istoriabanatului.wordpress.com/2011/01/12/mircea-rusnac-excursie-istorico-turistica-la-cetatea-carasova/

    unde am găsit ceea ce căutam şi mi-am permis să adaug fragmente din acel material. Am specificat care este sursa informaţiei şi sper să fie suficient pentru a nu fi acuzat că am încălcat drepturile dumneavoastră de autor pe care le recunosc în totalitate. Pe de altă parte am mai găsit informaţii interesante şi la

    http://legendelebanatului.blogspot.com/2010/11/legende-istorice-cetatea-carasovei.html

    dar în acest caz nu mi-e clar dacă traducerea vă aparţine tot dumneavoastră sau altei persoane, întrucat nu se specifică. Oricum şi aici am precizat sursa.

    Mărturisesc că am mai citit multe articole interesante pe care le-aţi postat pe blog şi am văzut că în unele cazuri adăugaţi şi cate un link spre anumite fotografii sau filmuleţe care să ofere un plus de informaţie.

    În cazul în care consideraţi oportună o trimitere şi spre filmul meu, care să vină practic în ilustrarea articolului dumneavoastră pe această temă, o puteţi face, dar asta o las doar la aprecierea dumneavoastră.

    Cu stimă,

    imaRESITA

  3. 3
    MANOLE Says:

    Nu este chiar uşor a realiza un film de calitate şi bine documentat. Necesită destul timp alocat găsirii informaţiilor privitoare la obiectivul vizitat, a coloanei sonore potrivite, deplasării în teren, fotografierii, selectării materialului, editării video, etc. Din cauză că recent am avut ocazia neplăcută să văd că există şi persoane ce copiază integral cate un film, îi pun un alt titlu şi-l uploadează pe contul lor fără a cere nicio permisiune, arogandu-şi chiar drept de autor, am decis să şterg postările mele mai vechi fără watermark şi să le încarc din nou, de data asta avand aplicată în mod forţat sigla ce mă reprezintă.

    Aşadar noua adresă a filmului ce conţine fotografii de la cetatea Caraşova este cea de mai jos:

    Profit de această ocazie şi vă anunţ că am realizat un film asemănător şi despre cetatea din Bocşa ce se găseşte aici

    Legat de această cetate cred că ar fi interesant dacă aţi scrie şi aţi posta pe blog un articol despre istoria ei îndelungată, poate ceva asemănător articolului despre cetatea Caraşova.

    Am mai postat şi un film despre activitatea minieră şi fotografii din zona Doman

    chiar şi un film despre Colţan şi fosta staţiune climaterică Bocşa Montană

    precum şi o prezentare a municipului Reşiţa cu imagini nocturne şi din elicopter.

    Mai amintesc faptul că pentru a vizualiza la cea mai bună calitate imaginea trebuie setată opţiunea 1080p HD iar cand a fost cazul, am precizat şi blogul dumneavoastră ca sursă a informaţiei.

    Cu stimă, imaRESITA


RSS Feed for this entry

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: