Mircea Rusnac – O radiografie a situaţiei Reşiţei din anul 1948

Reşiţa în 1948. Sursa: http://bwshots.blogspot.com/

Am primit de la Adrian Drăgan un document deosebit de interesant. Este vorba despre un dosar de 18 pagini dactilografiate, intitulat Procesul-verbal pentru verificarea de fond a Circumscripţiei de Constatare Indirecte Reşiţa Urban, judeţul Caraş, în zilele de 7-9 septembrie 1948. Autorul, dr. Constantin Bâca, era inspector financiar delegat pe lângă Corpul de Inspecţie şi Control al Regiunii a X-a Timişoara şi prezenta concluziile sale în urma verificărilor efectuate la Circumscripţia de Constatare şi Control Indirecte din Reşiţa. Aceasta era condusă de la 1 decembrie 1939 de către Ion Borceanu, controlor fiscal, care executa personal toate lucrările, neavând niciun alt ajutor. (p. 1)

Cele 18 pagini menţionate, dincolo de limbajul abundând în termeni financiar-contabili pe care îl conţin, prezintă totuşi şi o interesantă imagine a activităţii economice a Reşiţei din acel moment. Anul 1948 era unul de răscruce între două regimuri social-politice şi situaţia prezentată cuprindea o îmbinare de elemente ale vechii lumi capitaliste cu cele ale noii economii etatizate şi dirijiste care se înfiripa chiar atunci. Cu trei luni mai devreme, la 11 iunie, principalele firme ale oraşului (U.D.R., „Fraţii Feher”, „Metaltras” etc.), la fel ca şi cele din întreaga ţară, fuseseră naţionalizate. Însă mai existau în acelaşi timp numeroase aspecte de viaţă „burgheză”, care pot fi desluşite în paginile documentului.

De exemplu, se menţiona la pagina 4 că Ana Cristin din Reşiţa cumpărase de la Constantin Luca din Lugoj o maşină marca „Opel”, iar Gheorghe Szambath vânduse U.D.R.-ului un magnetou şi cinci injectoare. (p. 4-5) La paginile 5-6 era consemnată o listă a micilor meseriaşi reşiţeni, care în majoritatea lor erau croitori şi croitorese. Această listă îi cuprindea pe: Emilia Bauman, Antoniu Horwat, Samuel Neivirth, Ioan Kucsar, Max Polak, Francisc Schoring, Wilhelmina Neubor, Adela Wiperth, Ioan Kovacs, Mihai Fogele, Anton Crăciun, Gheorghe Radomir, Carol Szabo, Petru Burman, Gheorghe Dorianu, M. Hartlauer, Ghizela Konrad Müller, Eugenia Pescariu, Arpad Bayer, Maria Gurban, Elisabeta Pol, Terezia Tarteli şi Olanda Cioară. În total erau înregistrate la acea oră 58 de firme şi 23 de mici meseriaşi. (p. 8 )

În continuare mai erau amintite şi următoarele firme: „Carol Opeltz” (Str. Rândul III nr. 39), „Metaltras” (Str. 6 Martie nr. 25), „Dorna” (Str. Libertăţii nr. 40) şi „Francisc Baboş” (Str. Aurel Vlaicu nr. 3). (p. 9) Alte firme erau înşiruite în următoarea listă: „Vasile Todor”, „Ornament”, „Adalbert Bartha”, „Anton Scheuchenstein (Fabrica de gheaţă)”, „Iosif Ciovic”, „Emeric Liesenfeld”, „Francisc Bökle”, „Alexandru Gemcsy” (măcelar), „Nicolae Stivizo”, „Toma Scalder”, „Adam Lenhard” şi „Ioachim Ioanovici”. (p. 9-10) În paginile următoare mai era pomenită firma „Simion Pantea”, iar Adalbert Kunz era considerat singurul horticultor din oraş. (p. 11)

În toamna anului 1948 la Reşiţa existau 140 de autovehicule. (p. 11-12) Erau consemnaţi drept muzicanţi Ştefan Minotschy, Ştefania Andronescu şi Constantin Povianu, iar popicăriile aparţineau de Ruja Crinu, Simion Murgu şi Emeric Lăcătuş. (p. 12) Se preciza existenţa a trei cinematografe în oraş, fără ca ele să fie enumerate. (p. 12) Era vorba desigur despre cunoscutele „Muncitoresc”, „Cultural” şi „Apollo” (rebotezat „Victoria”). Mai existau un număr de patru mori ţărăneşti (ale lui Ioan Laţcu, Ioan Pagu, Axente Jebelean şi Mihai Cristun), toate măcinând numai porumb, căci pâinea de grâu era extrem de rară în vremea aceea. (p. 12-13) Tăbăcăriile lui Ilie Manescu şi Iancu Jianu erau, ambele, inactive în acel moment. (p. 13) Brutăriile nici măcar nu erau enumerate, semn că erau destul de puţine. (p. 13) De asemenea, existau şi patru cazane de fabricat ţuică, însă toate erau deja sigilate. (p. 13)

Cam în acest mod arăta radiografia vieţii economice a Reşiţei din septembrie 1948. Cu excepţia marelui U.D.R., intrat şi el într-o fază de profunde şi negative transformări în urma naţionalizării la care fusese supus, în oraş se desfăşurau mărunte activităţi economice, predominând micile ateliere sau firmele de familie. Acestea încă îşi mai continuau, din ce în ce mai greu, activitatea, fiind permanent obstrucţionate de stat, până la completa lor desfiinţare în viitorul apropiat. Deja tăbăcăriile, cazanele, parţial morile şi brutăriile, deveniseră inactive. Totul se îndrepta către dominaţia absolută a economiei de stat.

În final, Ion Borceanu primea calificativul „foarte bine”. (p. 18) Iar Reşiţa bunicilor noştri intra şi ea în noua etapă de evoluţie, rupând brusc legăturile cu tot ceea ce fusese considerat normal până atunci şi experimentând un nou sistem economico-social, care avea să producă schimbări fundamentale în viaţa oraşului şi a locuitorilor săi.

Anunțuri

7 Comments »

  1. 1
    Remus Says:

    Superb!

  2. 2
    Vassyle Says:

    Am să fac și eu ceva similar la nivel de București.
    Felicitări!

  3. 3
    G.P Says:

    Felicitari Mircea! ….nu crezi ca ar aceasta minunata radiografie a vietii economico-sociala a Resitiei din perioada 1948 s-ar porivi de minune si la Banaterra. Te pot ajuta, deja m-a pregatit Dusan.
    Cu respect G.P

  4. 4
    Fini Says:

    Mircea, 🙂

    din inimă un mare MULŢUMESC.
    În dimineaţa asta ţi-am descoperit blogul şi-l socotesc ca un formidabil cadou de Moş Nicolae. Copil fiind îl aşteptam cu emoţie să vină sus în Stavila pe strada Digului. Sunt pe alte meleguri şi adesea mi-e dor de Reşiţa mea. Fotografiile sunt incitante, îmi bat capul cam pe unde vin străzile din imagini.
    Voi fi un vizitator constant de acum înainte.

  5. 5
    Fini Says:

    Pentru că este menţionat Anton Scheuchenstein ştiu că avea casa cea mai mare a Reşiţei (cred) vis-a vis de furnale. I-am cunscut pe fraţii Scheuchenstein, Elfi şi Rolfi modeşti şi săraci sau mai bine zis sărăciţi pe vremea aceea; Elfi o bună înotătoare.

  6. 7
    traian baderca Says:

    Cred ca ar fi foarte interesanta continuarea cu ce a urmat dupa 1948.


RSS Feed for this entry

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: