Mircea Rusnac – Un exemplu din vecini: promovarea tradiţiei industriale hunedorene

Canton 1 Zlaşti

Am aflat recent despre strădaniile unui grup de tineri hunedoreni de a pune în valoare cu ajutorul Internetului trecutul istoric al regiunii lor, atât de apropiată de Banatul nostru. Impulsionaţi de Rudolf Hanzelik, aceştia au creat numeroase bloguri menite a nu face uitate principalele centre industriale ale unei zone foarte puternice cândva din acest punct de vedere, ca şi legăturile existente între ele. În multe privinţe situaţia este asemănătoare cu cea a regiunii montane bănăţene şi de aceea vom menţiona câteva aspecte în care preocupările noastre coincid.

Un blog foarte important este dedicat mocăniţei, cum se spune pe la ei căii ferate înguste care făcea legătura până nu demult între Hunedoara şi mina de la Ghelari. După cum se descriu autorii: „Suntem un grup de tineri nostalgici ai mocăniţei din Hunedoara. Nu vrem ca amintirea mocăniţei să moară.” Iar despre obiectivul lor se precizează: „Această linie ferată spectaculoasă ar fi ideală pentru susţinerea turismului într-o zonă cu o mare rată a şomajului… Se poate combina cu o vizită la Castelul Corvinilor – cel mai spectaculos castel din România -, situat chiar lângă depoul principal.”

Datele istorice ale construirii acestei căi ferate ar fi pe scurt următoarele: între 1859-1866 a fost săpat un tunel de 600 m, care lega mina subterană de la Ghelari cu valea Retişoarei. În 1871 linia a fost extinsă până la furnalul de la Govăjdia. Din 1882 începând construirea uzinelor de fier de la Hunedoara, în 1884 a fost pus în funcţiune un funicular între Hunedoara şi Ghelari.

În 1897 începea să se construiască „prima cale ferată minieră din Ardeal”, cea dintre Retişoara şi Hunedoara, iar din 1899 s-a făcut şi extensia de cale ferată îngustă dintre Govăjdia şi Hunedoara. Linia trecea peste valea Zlaştiului, prin tunelul Căţănaş în lungime de 747 m şi prin valea Govăjdiei, urcând apoi la Retişoara. Ea avea un ecartament de 760 mm şi patru gări: Gara mică Hunedoara, gara Govăjdia, gara deviatoare de la Nădrab şi gara finală de la Retişoara. Străbătea pe traseul ei trei tuneluri şi mai multe poduri metalice. „Această linie a contribuit la dezvoltarea spectaculoasă a furnalului de la Govăjdia, respectiv Uzinele de Fier din Hunedoara, şi a adus un plus de valoare a zonei Hunedoarei, Govăjdiei şi Ghelariului.” A fost inaugurată la 29 septembrie 1900, funcţionând exact 100 de ani. De remarcat faptul că a supravieţuit mult mai mult timp decât liniile ferate înguste bănăţene, fiind desfiinţată totuşi în anii 2000-2001, „din raţiuni economice, fără a se ţine cont de valoarea ei turistică.”

Deşi în ultimii ani elementele metalice ale liniei hunedorene, ca şi vechile locomotive, au dispărut la fier vechi, traseul acesteia este bine cunoscut şi acum, pe când în munţii Banatului abia suntem în stadiul recunoaşterii vechilor rute, desfiinţate în anii 1950-1960. Blogul conţine imagini semnificative ale zonei pitoreşti în care circula mocăniţa şi chiar o petiţie lansată pentru o necesară reconstruire a acestei linii.

Grupul lui Rudolf Hanzelik mai administrează şi alte bloguri, dedicate unităţilor industriale hunedorene. Unul se ocupă de furnalul de la Govăjdia, iar altele de combinatele siderurgice de la Hunedoara şi Călan, precum şi de minele de la Teliuc şi Ghelari şi de zona şi lacul Cinciş. Însă blogul principal rămâne cel consacrat mocăniţei, acesta având şi variante în limbile engleză şi maghiară.

În acest fel îşi promovează tinerii hunedoreni obiectivele industriale şi istorice. Exemplul lor poate să fie unul pozitiv şi pentru noi, deoarece şi Banatul dispune de numeroase vestigii asemănătoare, care încă nu se bucură de popularizarea necesară. Chiar dacă o refacere a vechilor obiective industriale, cel puţin în vederea unei valorificări din punct de vedere turistic, este puţin probabilă în această perioadă aridă, trebuie ca măcar amintirea lor să fie conservată cât mai bine pe moment, în speranţa venirii unor vremuri mai bune. În acest scop, o cunoaştere reciprocă a preocupărilor comune din Hunedoara şi din Banat şi chiar susţinerea obiectivelor pe care le promovăm sunt necesare în ideea renaşterii ulterioare a regiunilor noastre.

Anunțuri

2 Comments »

  1. 1
    combo85 Says:

    Super! Felicitări pentru acest articol, şi îţi mulţumim pentru acest articol. Ţinutul pădurenilor ar avea resurse majoare pentru susţinerea turismului.

  2. 2
    Norbert Taugner Says:

    JOI SI VINERI 25-26 NOIEMBRIE LA CONSILIUL JUDETEAN CLUJ-NAPOCA ESTE O CONSFATUIRE EUROPEANA PENTRU SALVAREA MONUMENTELOR INDUSTRIALE EUROPENE SI STRATEGII CE TREBUIESC ADOPTATE PENTRU A PUTEA OBTINE LINII DE FINANTARE SPECIFICE. CONFERENTIARII SINT DIN SCOTIA, UNGARIA, SUEDIA SI BINEINTELES FACULTATILE DE ISTORIE SI ARHITECTURA CLUJ.
    SPER SA NE INTILNIM MULTI INTERESATI DINTR-UN JUDET CARE MULTA VREME A CONSTITUIT VIRFUL INDUSTRIEI EUROPENE.


RSS Feed for this entry

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: